Primar pentru un an
Pornești de la banii cheltuiți efectiv în 2025 de primăria orașului tău. Alege o problemă de rezolvat și închide bugetul pe 2026 fără să rămână pe minus. Oamenii din oraș îți spun pe loc ce simt.
De unde vin cifrelePlățile făcute de primărie în 2025 și bugetul aprobat, așa cum le-a raportat primăria la Ministerul Finanțelor (Forexebug), prin Transparenta.eu. Costurile vin din datele orașului sau din prețuri de referință publice; ce e inventat e marcat ca ilustrativ. Ce e real și ce e ilustrativ
Bugetul are două părți, cu reguli diferite
FuncționareCe se plătește în fiecare an ca orașul să meargă: salarii, servicii, întreținere, subvenții. Banii vin din impozite și de la stat.În joc: transport, creșe, reparații de străzi, parcuri, granturi, poliție, angajări, termoficare
surplusul poate trece→invers, nu
InvestițiiLucruri construite sau cumpărate o dată, care rămân în oraș: clădiri, străzi noi, echipamente. Pot fi plătite și din credite sau din vânzarea de terenuri.În joc: iluminat LED, o sală de sport, un proiect amânat
Funcționarea trebuie să iasă singură cel puțin pe zero. Un credit nu poate plăti salarii sau servicii (Legea 273/2006), deci dacă funcționarea e pe minus, trebuie să tai cheltuieli sau să aduci venituri. Investițiile pot folosi și ce rămâne în plus din funcționare.
Datele orașului ales
Sursa: Ministerul Finanțelor (Forexebug), prin Transparenta.eu, extrase în septembrie 2026.
Cât de sigur e bugetul aprobat
Bugetele aprobate nu sunt publicate într-un singur loc. Le-am reconstituit din raportarea lunară: am luat prima lună în care apare bugetul pe 2025. La 47 de orașe mari am ales luna manual, la celelalte cu o regulă verificată pe primele 47.
AConfirmatse potrivește cu totalul anunțat la aprobare (24 de orașe)
BProbabil corectluna e clară, dar fără total publicat de comparat (203)
CIncertde folosit cu prudență (98)
Bugetul aprobat apare doar în introducere. Jocul în sine pornește de la plățile din 2025, care sunt sigure.
Prețurile de referință
Sunt aceleași pentru toate orașele. În orașul tău, prețurile reale pot fi mai mari sau mai mici.
CeCâtDe unde
Un loc în creșă24.700 lei pe anCostul standard pe 2026 pentru un copil de creșă: 23.614 lei pentru salarii și contribuții, plus cam 1.100 lei pentru alte cheltuieli. Jocul presupune că orașul plătește locurile noi din banii lui în primul an. Proiectul de HG, Ministerul Educației Un m² de covor asfaltic nou82 lei, cu TVAMedia lucrărilor din 2025 de la Roman: 37.977 m² pentru 3,12 mil. lei. Unde trebuie refăcută și fundația, costul se poate dubla. Raportul primarului, Roman Un agent de Poliție Locală92.000 lei pe anLa Timișoara, în 2025, agenții aveau 6.000–9.000 lei brut pe lună. Am luat 7.500 lei, plus contribuția angajatorului (2,25%), fără uniformă și echipament. Newsweek România Un corp de iluminat LED, montat4.100 lei, cu TVATimișoara, 2026: 12,4 mil. lei pentru peste 3.000 de corpuri LED. Ziarul Financiar O sală de sport școlară9 mil. leiÎntre 8,2 mil. lei (Răducăneni, licitație din 2026) și circa 10 mil. lei (Galați, inaugurată în 2025). BZI · Bursa Dobânda la un împrumut7% pe anROBOR la 6 luni era 5,84% pe 19 august 2026. Am adăugat o marjă bancară estimată de aproximativ un punct. ASF Ce calculăm din datele fiecărui oraș
- Transport public: 10% mai multe curse costă 10% din cât a plătit orașul pentru transportul public în 2025. Nu știm cât din sumă sunt investiții și cât acoperă biletele, deci cifra e o aproximare.
- Parcuri: ±10% din cheltuiala din 2025.
- Granturi pentru cultură și sport: cel mult cât au fost „alte cheltuieli” (titlul 59, unde intră finanțările pentru ONG-uri și cluburi) sau cultura și sportul la un loc, oricare e mai mică.
- Angajări în primărie: înghețarea economisește 4% din cheltuiala aparatului primăriei. Procentul e o estimare.
- Un proiect amânat: 15% din investițiile proprii din 2025.
- Sala de sport: lucrarea durează doi ani, deci în bugetul pe 2026 intră jumătate din cost.
- Impozite și taxe locale: +10% sau +20% din cât s-a încasat în 2025.
- Împrumut: 4% sau 8% din veniturile proprii (impozitul pe venit, impozitele locale și veniturile nefiscale).
- Problemele: veniturile scad cu 5% din impozitul pe venit; iarna scumpă costă jumătate din subvenția pentru termoficare din 2025.
- Mărimea opțiunilor (locuri în creșe, agenți, corpuri LED, m² de stradă) crește cu populația sau cu cheltuiala orașului. La Cluj-Napoca: 250 de locuri, 50 de agenți, 5.000 de corpuri LED.
Ilustrativ
- Terenul vândut: aproximativ 105 lei pe locuitor.
- Problemele de rezolvat și oamenii din joc sunt inventate. La fiecare joc apar alți cinci oameni, aleși dintr-un grup de 16, iar cel puțin unul e atins direct de problema aleasă. „Un proiect european întârzie” costă 10% din plățile pentru proiecte UE și PNRR din 2025, dar cel puțin 1% din buget.
Cum calculăm efectele
- Călătoriile: elasticitatea +0,38 din Paulley et al. (2006). La Cluj-Napoca, aplicată la 233,5 mil. călătorii pe an.
- Iluminatul: Welsh și Farrington (2008).
- Regula secțiunilor: împrumuturile și banii din vânzări de terenuri pot finanța doar investiții (Legea 273/2006).
- Clasele blocat, rigid și flexibil sunt o propunere de lucru, calculată din clasificația economică.
Limite
- Jocul pornește de la cifrele din 2025. Nu include schimbările din 2026, de exemplu creșterea impozitelor pe proprietate cu 70–80% în medie, prin Legea 239/2025 (Alba24).
- Un singur an de date. La orașele mici, un proiect mare poate schimba mult cifrele.
- Sectoarele apar doar cu bugetul lor, iar Primăria Capitalei fără sectoare.
Pentru comparația dintre bugetul aprobat și cel cheltuit, cu toate domeniile, vezi Chitanța orașului.
← Înapoi la joc