Date publice, pe înțelesul tuturor
Jocuri și instrumente construite pe date publice, parte din proiectul România Interactivă. Unele pornesc de la primăria ta: bugetul și alegerile. Altele, de la toată țara: cum crezi că trăiesc românii, față de cifrele oficiale.
- orașe și municipii cu bugetul din 2025: 103 municipii, 216 orașe și cele șase sectoare ale Bucureștiului
- 325
- localități, cu alegerile din 1996 până în 2025
- 3.186
- de întrebări despre cum trăiesc românii, cu cifre INS și Eurostat
- 38
Primăria ta, în cifre
Bugetul local e cel mai concret lucru pe care îl face o primărie și unul dintre cele mai greu de citit. Am construit trei instrumente care îl traduc: o chitanță, o simulare în care ești primar și un joc de ghicit. Al patrulea proiect pleacă de la alegeri: chiar aduc primarii voturi la alegerile naționale?
Chitanța orașului
„Cât ai dat anul trecut orașului tău, pe ce s-au dus banii și cât din bugetul aprobat s-a cheltuit de fapt.”
- Ce faci
- Alegi orașul și sursele tale de venit: salariu, pensie, chirii, activități independente sau drepturi de autor. Introduci venitul sau taxele locale și primești chitanța ta: partea ta din cheltuielile orașului, pe domenii.
- Ce mai vezi
- Cum stă orașul tău față de orașe asemănătoare, cât din bugetul aprobat s-a cheltuit de fapt și cât din buget mai poate fi schimbat.
- De reținut
- Cele mai multe cheltuieli sunt hotărâte dinainte. Le-am împărțit în blocate, rigide și flexibile. Doar ultimele se decid de la an la an în consiliul local, iar despre ele merită să vorbești la dezbaterea publică a bugetului.
Primar pentru un an
„Fii primar pentru un an și echilibrează bugetul orașului tău pe 2026.”
- Ce faci
- Pornești de la cheltuielile reale ale orașului din 2025, alegi o problemă de rezolvat și trebuie să închizi bugetul pe 2026 fără deficit. Poți tăia, investi, lua un împrumut sau vinde teren. Cinci locuitori îți răspund la fiecare decizie.
- Regulile, ca în realitate
- Bugetul de funcționare (salarii, servicii, întreținere, subvenții) trebuie să se închidă din veniturile curente.
- Împrumuturile pot finanța doar investiții, cu o dobândă de aproximativ 7%.
- Ce rămâne din bugetul de funcționare poate merge spre investiții.
- Ce afli
- Că fiecare proiect popular concurează cu altul pentru aceiași bani.
- De unde vin cifrele
- Costurile unitare vin din surse publice, iar efectele asupra transportului și iluminatului, din studii publicate (Paulley et al., 2006; Welsh și Farrington, 2008). Problemele, locuitorii și valoarea terenului sunt ilustrative.
Ghicește bugetul
„Opt întrebări despre banii orașului tău: de unde vin, pe ce se duc și cât din bugetul aprobat s-a cheltuit de fapt.”
- Ce faci
- Alegi orașul și răspunzi la opt întrebări despre banii lui. Întâi ghicești, apoi vezi cifra reală.
- Ce afli
- Cât de departe e intuiția de cifrele oficiale: cheltuielile pe opt domenii, veniturile din șase surse și diferența dintre bugetul aprobat și cel cheltuit.
- Bun pentru
- Primul contact cu bugetul orașului. Dacă vrei detaliile, cifrele complete sunt în Chitanța orașului.
Câte voturi aduce un primar?
„Primarii chiar aduc voturi la alegerile naționale? Alegerile locale, parlamentare și prezidențiale din 1996 până în 2025, puse față în față în 3.186 de localități.”
- Ce faci
- Citești zece capitole scurte, cu harta României pe localități alături. Apoi îți cauți localitatea și vezi cine e primarul, cât a luat partidul lui la Camera Deputaților și la prezidențiale și cum stă față de restul județului.
- Ce afli
- Că primarii aduc voturi, dar mai puține decât acum patru ani, iar fenomenul e mai nou decât se crede: apare abia în 2016. Unde PSD a câștigat primăria la limită în 2024, a luat la Camera Deputaților cu 5,5 puncte procentuale mai mult decât unde a pierdut-o la limită. În 2020, diferența era de 13,3 puncte; între 1996 și 2012, practic zero.
- De unde vin datele
- Autoritatea Electorală Permanentă (prezenta.roaep.ro și data.gov.ro) pentru 2016–2025 și arhiva Code for Romania (rezultatevot.ro) pentru 1996–2012: procese-verbale însumate pe localități.
- Ce nu arată
- Trecerile primarilor la alt partid după alegeri și voturile din diaspora sau prin corespondență, care nu au localitate. Testul curselor strânse descrie localitățile disputate, nu pe cele unde un partid domină.
Despre datele bugetare
Sursa
Ministerul Finanțelor (sistemul Forexebug), prin Transparenta.eu: plăți, încasări și bugete aprobate pentru 2025, extrase pe 25–26 septembrie 2026. Populația, din recensământul INS din 2021.
Cât de sigure sunt cifrele
Bugetele aprobate sunt reconstruite din raportările lunare, nu copiate din hotărârile consiliilor locale. Fiecare oraș are o notă: A (confirmat), B (probabil corect) sau C (incert).
Ce nu arată
Un singur an. Rectificările din decembrie lipsesc. În orașele mici, un proiect european mare poate muta mult procentele.
Sunt prototipuri de interfață, nu instrumente oficiale ale vreunei primării.
România, în cifre
Fiecare are o imagine despre cum trăiesc românii: cât câștigă, unde locuiesc, cât trăiesc. Aici o pui față în față cu cifrele oficiale.
Cât din România se vede din bula ta?
„Fiecare dintre noi vede țara prin oamenii din jur, prin știri și prin ce ne apare pe telefon. Ghicește cum trăiesc românii, apoi vezi cifra reală.”
- Ce faci
- Răspunzi la 7 întrebări despre cum trăiesc românii: bani, casă, muncă, educație și digital, sănătate și demografie, stat și mediu. Muți cursorul unde crezi că e cifra reală, apoi o vezi, alături de media Uniunii Europene.
- Ce afli
- Cât se suprapune bula ta cu România, pe o scară de la 0 la 100, și dacă vezi țara mai roz sau mai sumbră decât e. Poți provoca un prieten la aceleași 7 întrebări.
- De unde vin datele
- INS și Eurostat, cu cifre din 2021 încoace: 38 de întrebări, fiecare cu sursa ei. Una singură e un calcul propriu: adulții negăsiți la recensământ.
- Ce nu arată
- Cât de bine îi cunoști pe oamenii din jur. Cifrele oficiale au și ele limite: cei plecați din țară, munca la negru sau oamenii nenumărați la recensământ nu apar în ele. Cu doar 7 întrebări, scorul poate varia cu aproximativ 10 puncte.